.

.

18 august 2010

Alinare

De zborul-ti este frant si stins in inceputuri
am sa intind aripi si am sa-ti fac in ceruri punte
si daca glasul iti e firav pierdut in uraciunea lumii
am sa ti croiesc un tunet sa iti innozi destin prielnic
Iar daca ploaia iti pare aspra pentru genele ti duioase
am sa ridic un curcubeu in fiecare zi doar pentru tine
De viata ti pare mica si desarta-n sensul ei comun
am sa-ti cladesc o casa mare pe strada cu minuni nespuse
De-ti este frica de oameni mari si tristi calcand nealinati
am sa ridic un zid de ganduri bune si flori cu zambet larg
de noaptea ti pare lunga am sa ridic un soare n luna
De sete-ti este si tamplele-ti murmura a ganduri
am sa inod parauri si vise dezlegate in lanturi vii.
De simti ca te afunzi si totul e strain si rece
am sa iti dau credinta sa o porti la tine-n suflet
Iar poarta de-i inchisa am sa daram pamantul
si am sa-l fac din nou sa-ti fie gazda buna
De freamatul si bucuria lipsesc uitate n rafturi
am sa trimit un om, umil si bun sa bata iar la usa
Iar singura vei fi si dor printre suspine o sa nasca
sa il primesti cu drag caci  e un inger ca si tine
te va veghea mereu iti va purta de grija
si iti va darui de toate, nimic sa nu ti lipseasca…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu