.

.

11 noiembrie 2010

Simplitate

Sunt simplu mereu cand merg sau privesc in jur
Cand gandesc si cuvintele ies libere si tematoare
De dintii mari ai oamenilor ce se cred vi si elevati
Cand iubesc pentru ca nu am invatat inca tradarea
Si in suflet sunt un copil ce nu vrea sa mai creasca.
Simplu in gesturi sau in micile zambete fugare din zi
Pentru ca vreau sa traiesc cu adevarat iar cineva
Sigur le va culege fiind atat de mici si apropiate lui.
Simplu in dureri si lacrimi pentru ca nu imi permit
Sa nasc suferinta in caminul care ma gazduieste
Si pe care il port in aceasta calatorie voit departe…

Cateodata sunt atat de simplu ca ma opresc in drum
Incerc sa imi aduc aminte cine sunt si ce caut acolo
Ma recunosc, imi scutut hainele obosite si plec incet
Pastrand simplitatea in buzunar ca pe o veche taina.
Sunt atat de simplu pentru ca inca nu am invatat
Sa gadesc ca un om mare si de multe ori sunt dat
La o parte insa imi place, stiind ca inca mai am timp
Sa ma joc si sa traiesc asa cum cu adevarat ar trebui
Sunt simplu iar tu sti asta si nu ai sa ma uiti nicicand
Desi ai fugit de simplitate crezand ca viata inseamna
Lucruri complicate cand de fapt ea este suma doar
A catorva lucruri din inima venite, sincere si…simple

Atat de simplu incat de multe ori ma amestec in viata
Si poate ai sa dai de mine in tren, pe strada sau prin
Magazine,parcuri,birouri si drumuri largi de munte,
In noapte si in zi, oricand cand tu te vei intalni cu viata
Si ma vei recunoaste sigur pentru ca sunt atat de simplu….

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu